CNPGovernment meetings Opinia CNP, 19.12.2012

Opinia CNP, 19.12.2012

19.12.2012

Vă aducem la cunoştinţă opinia preşedintelui CNP, în baza consultărilor cu coordonatorii grupurilor de lucru ale CNP şi cu membrii CNP, în privinţa unor proiecte de legi şi acte normative de pe ordinea de zi (OZ) a Cabinetului de Miniştri din 19.12.2012.

În acest mesaj ne referim doar la chestiunile care, în opinia noastră, trebuie aduse la cunoştinţa Prim-ministrului pentru că au o importanţă majoră şi CNP are observaţii vizavi de conţinutul (prima parte) şi procedura de adoptare (a două parte) a obiectelor de reglementare.

Regretăm că 9 subiecte (43-51) de pe agenda Cabinetului de Miniştri au parvenit la la 11.40. regretăm că 22 de subiecte pe agenda au parvenit în ajunul şedinţei (20-42). Totodată, salutăm eforturile depuse pentru a expedia celelalte subiecte cu 3 zile lucrătoare înainte şedinţei Cabinetului de Miniştri.

Printre subiectele nou apărute pe agenda figurează chestiuni de politici importante, cum ar fi: funcţionarea autonomă a instituţiilor de învaţamînt superioare (44), implementarea reformei în poliţie (29, 30), relaţia Guvernului cu Academia de Ştiinţe (45), reformarea sistemului infrastructurii calităţii (45), majorarea unor accize și taxe (p.43). Modalitatea de promovare a subiectelor pe agenda este contraproductivă pentru a oferi o opinie argumentată.

1) Opinia cu referire la subiectele din OZ la capitolul conţinutului obiectului de reglementare:

1.1. Subiectul 6. Cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (modificarea Codului funciar cu referire la întovărășirile pomicole).

Considerăm că la elaborarea proiectului de lege nu au fost luați în considerare următorii factori importanți:

-          Întovărășirile pomicole au acumulat timp de cca. 20 ani un patrimoniu substanțial (ex: sisteme de irigație, sisteme de asigurare a securității, infrastructura de acces, bunuri pentru prestarea unor servicii membrilor, etc.), care prin prezentele modificari nu va fi reglementat. Care urmează a fi soarta acestor active?

-          Majoritatea locatarilor din întovărășirile pomicole au domiciliul in alte unități administrative decât cele spre care va trece întovărășirea. Care va fi impactul modificărilor propuse în asemenea cazuri?

Din punctul nostru de vedere, proiectul de lege nu poate fi susținut în forma actuală.

Ce mai face Poliția?

1.2 Subiectul 30. Cu privire la structura şi efectivul-limită ale Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne

1.3 Subiectul 29 Cu privire la modificarea şi completarea unor hotărîri ale Guvernului

Salutăm de principiu adoptarea acestor hotărîri care implementează practic obiectivul de restructurare şi reorganizare mai eficientă şi a Ministerului şi a agenţiilor poliţieneşti.

               Totodată, cum este arătat în partea a doua a opiniei regretăm că aceste proiecte de acte normative şi evaluarea funcţională nu sunt disponibile pblic şi nu a existat un proces de a discuta aceste constatări urmînd procedura de transpaernţă decizională prevăzută de legea cu privire la transaprenţa decizională.               

Considerăm că examinarea proiectului de hotărîre de Guvern trebuie sincronizată cu intrarea în vigoare a a legii cu privire la poliţie şi statutul poliţistului, totodată acţiunile propuse cu referire la statutul si organizarea instituţională a funcţiei de urmărire penală trebuie coreate cu modificările relevante în Legii privind statutul ofiţerului de urmărire penală.

Considerăm că următoarele aspecte sunt relevante:

-          Reiterăm poziţia anterioară a  CNP din 26.09.2012 cu privire la reforma în poliţie în care depolitizarea şi asiguarea independenţei şi autonomiei agenţiilor poliţieneşti este un deziderat al reformelor în poliţie.

-          Serviciul medical al Ministerului Afacerilor Interne şi Clubul sportiv central Dinamo nu pot avea de principiu statutul de direcţie pe lîngă minister pentru că în esenţă relevă servicii prestate angajaţilor care sunt implicati în desfăşurarea serviciilor de implementare a politicilor poliţieneşti. Statutul de funcţionar public pentru angajaţii acestor serviciu nu este propriu, în special în condiţiile în care acestea oferă serviciile profesionale de sănătate. De principiu aceste servicii profesionale de sănătate trebuie organizate în baza principiului de contractare a serviciilor.

-          În stabilirea efectivului-limită pentru angajaţii Ministerului Afacerilor Interne (aparatul central) nu se specifică statutul acestora, vor fi aceştea în continuare poliţişti sau nu?

-          În stabilirea efectivului-limita în cadrul serviciilor publice subordonate Ministerului Afacerilor Interne (Inspectoratul general de Poliţie, Departamentul Poliţiei de Frontieră, Biroul migraţie şi azil, departamentul trupelor de carabinieri, etc) nu se specifică raportul angajaţilor cu funcţii administrative, funcţii de management şi angajaţii implicaţi în realizarea nemijlocită a funcţiilor poliţieneşti.

-          În continuare se menţine neclaritatea cu privire la denumirea agenţiilor poliţieneşti subordonate Ministerului Afacerilor Interne: Inspectorat, Departament, Serviciul, Biroul, etc această neclaritate induce în eroare odată ce avem sub denumirea Serviciul agenţii care desfăţoară activitaţi poliţieneşti (Serviciul Protecţiei Civile, Serviciul securitatea internă...) şi agenţii care prestează serviciile profesionale de sănătate (Serviciul medical...),

-          Nu se precizează statutul Serviciului securitatea internă şi combatere a corupţiei, si care este raţionalmentul, competenţele şi functiile acestuia. În cazul în care acesta devine o agenţie subordonată Ministerului Afacerilor Interne şi totodată una din agenţiile poliţieneşti cu exercitarea funcţiilor de examinare a plîngerilor pe activitatea poliţienească dar situindu-se orizontal vizavi de celelalte agenţii poliţienesti, există riscul ieşuării realizării funcţiilor sale. Neclaritatea se menţine din lipsa informaţiilor şi viziunii relevante.

-          În structura Inspectoratului General de Poliţie observăm o dublare a funcţiilor direcţiilor: Secţia relaţii internaţionale si Direcţia cooperarea poliţienească internaţională. Direcţia de audit intern din cadrul Inspectoratului poate fi mai eficient organizată în cadrul Ministerului Afacerilor Interne ca o unitate civilă responsabilă pentru activitatea de audit pentru toate agenţiile poliţieneşti responsabile.

-          Persistă neclaritatea privitor la realizarea instituţională si coraportul funcţiilor de investigaţie: activitatea operativă de insvestigaţie şi activitatea de urmărire.   

Ce relații își dorește Guvernul cu Academia de Științe?

1.4 Subiectul 45 cu privire la Anexa din acordul de parteneriat dintre  Guvernul şi Academia de Ştiinţe din Republica Moldova

Considerăm că relaţia Guvern şi AŞM trebuie regîndită în cadrul unui exerciţiu de evaluare

-          AŞM cumulează mai multe funcţii sectoriale: 1) elaborarea politicilor în domeniul ştiinţei şi inovării (această funcţie este prezentă şi în cadrul ministerelor relevante), 2) coordonarea implementării politicii în domeniul dat, inclusiv prin finanţarea strategică în acest dpmeniu, 3) evaluarea şi acreditare instituţiilor de cercetare şi inovare, inclusiv eligibilitatea pentru finanţare,  4) desfuşurarea activităţilor, servicii de cercetare şi ştiinţă (această funcţie este prezentă şi în cadrul instituţiilor de învăţămînt superior şi sectorul privat), 5) desfăşurarea serviciilor educaţionale în toate 3 trepte – liceu, universitate, posuniversitate (această funcţie este prezentă şi în cadrul instituţiilor de învăţămînt superior şi sectorul privat). Principiile delimitării funcţiilor sectoriale (recomandările OECD, de eficienţă economică, evitare a conflictelor instituţionale) necesită a fi aplicate sistemic în cadrul reformării AŞM.

-          În mod specific, examinarea oportunităţii finanţării leceului şi a Universităţii Academiei de Stiinţă din Tabelul nr. 1 (linia 9 şi 10),

-          Instituirea sistemului de evaluare a performanţelor pentru programele finanţate de AŞM.

Iar taxe, iar accize!

1.5 Subiectul 43 cu privire la majorarea unor taxe şi accize

Opinia informată a CNP depinde de prezentarea obligatorie a evaluarii impactului regulator în baza legii 235. Evaluarea impactului de reglementare nu a fost prezentată.


Download attachments: