CNPProductsPosition papersEconomyIntervenție pe marginea Proiectului de lege privind Comitetul Național pentru Stabilitate Financiară

Intervenție pe marginea Proiectului de lege privind Comitetul Național pentru Stabilitate Financiară

19.08.2013
Intervenție pe marginea Proiectului de lege privind Comitetul Național pentru Stabilitate Financiară

În cadrul ședinței Guvernului din 21 august, va fi prezentat spre aprobare proiectul de lege privind Comitetul Național pentru Stabilitate Financiară. În general, considerăm oportună existența și buna funcționare a unei asemenea instituții menite să prevină crizele financiare din sistem, iar în cazul în care acestea nu vor putea fi prevenite să îmbunătățească coordonarea instituțională în vederea atenuării repercusiunilor acestora. Însă, considerăm că modul în care Comitetul este propus să funcționeze este unul defectuos. Astfel, principalele probleme asociate cu acest proiect de lege sunt: (i) acesta tinde să lezeze independența Băncii Naționale a Moldovei, (ii) componența acestuia nu este reprezentativă, (iii) este vulnerabil politic, (iv) creează hazarduri morale în rândul instituțiilor financiare, (v) predispune la utilizarea irațională a resurselor din cadrul Fondului de Rezervă a Guvernului. Prin urmare, recomandăm ca proiectul de lege în forma prezentă să nu fie aprobat și să fie reexaminat pentru a înlătura problemele depistate.

Probleme depistate:

• Atribuțiile Comitetului se suprapun parțial cu cele ale Băncii Naționale a Moldovei. Conform Legii cu privire la BNM, aceasta:
„licenţiază, supraveghează şi reglementează activitatea instituţiilor financiare” (art. 5, lit. d)
„supraveghează sistemul de plăţi în republică şi facilitează funcţionarea eficientă a sistemului de plăţi interbancare” (art. 5, lit. f).
„întocmeşte analize economice şi monetare şi în baza lor adresează Guvernului propuneri, aduce rezultatele analizelor la cunoştinţa publicului” (art. 5, lit. c).
• Suprapunerea atribuțiilor devine și mai problematică având în vedere caracterul obligatoriu a deciziilor adoptate de către Comitet.
Recomandare: Deciziile comitetului urmează a avea rol consultativ pentru a nu crea suprapuneri cu deciziile BNM, care este principala instituție responsabilă de menținerea stabilității sistemului bancar.Totodată, atribuirea rolului consultativ Comitetului va elimina riscul lezării independenței băncii centrale.

• Statutul Comitetului de organ colegial fără personalitate juridică (art. 4) nu corelează cu prevederile din art. 7, al. (1), lit. a din proiectul de lege, conform căruia deciziile Comitetului urmează a fi executate în mod obligatoriu. Este o prevedere lipsită de sens, atât din punct de vedere juridic, cât și managerial.
Recomandare: Reiterăm necesitatea atribuirii Comitetului statut consultativ.

• Banca Națională a Moldovei este o persoană autonomă și se subordonează doar Parlamentului (art. 1, al. (2)). Faptul că deciziile luate de Comitet poartă caracter obligatoriu și pot viza activitatea BNM, reprezintă o imixtiune directă în activitatea băncii centrale, fiind subminată independența acestei instituții. Mai mult decât atât, instituirea unei pârghii legale prin care BNM poate primi ordine cu titlu obligatoriu din partea altor structuri guvernamentale, contravine bunelor practici privind independența băncilor centrale. Totodată, nu este clar cum va fi respectată prevederea din art. 7, al. (5), conform căreia Comitetul nu preia competențele nici unei autorități publice.
Recomandare: Statutul și rolul Comitetului necesită a fi revizuite și clarificate.

• Comitetul urmează a fi prezidat de către Prim-ministru, care prin definiție este o funcție politică.
Recomandare: În vederea asigurării imparțialității deciziilor adoptate de Comitet, este necesar ca președintele acestuia să fie o persoană neutră din punct de vedere politic. Luând în considerație atribuțiile, dar și expertiza BNM în domeniul respectiv, recomandăm ca președinția Comitetului să fie atribuită guvernatorului băncii centrale.

• Proiectul de lege nu prevede mecanisme de responsabilizare a membrilor Comitetului pentru deciziile luate. Astfel, aceștia sunt incluși automat în componența Comitetului, fără a fi specificată careva perioadă de activitate.
Recomandare: Pentru a asigura un proces decizional calitativ este necesar de sporit nivelul de responsabilitate a membrilor Comitetului. În acest sens, propunem numirea fiecărui membru prin votul Parlamentului. Totodată, recomandăm stabilirea unei perioade maxime în care membrii își pot exercita mandatul (5 ani), după care să fie realeși sau, la necesitate, schimbați cu alte persoane mai competente. În plus, Comitetul urmează să raporteze anual în fața Parlamentului.

• Acordarea suportului instituțiilor financiare din contul Fondului de rezervă a Guvernului este o practică defectuoasă și creează hazarduri morale în rândul agenților economici din sistem.
Recomandare: Este necesară excluderea acestei mențiuni. În primul rând, managerii trebuie să poartă răspundere directă pentru performanța instituțiilor financiare pe care le administrează. În al doilea rând, esența Comitetului ține de depistarea ex ante a riscurilor sistemice și înlăturarea acestora, în timp ce sarcina „salvării” unor instituții aflate în dificultate nu trebuie să figureze în competențele acesteia.

• Componența Comitetului nu este reprezentativă.
Recomandare: Este necesar de completat componența Comitetului cu Președintele Bursei de Valori, Președintele Asociației Băncilor și un expert independent în domeniul financiar, conform experienței internaționale.

Riscurile majore:
• Activitatea Comitetului ar putea fi vulnerabilă la eventualele influențe cu caracter politic și ar putea deveni o platformă pentru promovarea agendei unui anumit partid. Aceasta ar putea afecta și credibilitatea instituției și, respectiv, eficiența deciziilor adoptate și măsurilor întreprinse. 
• Caracterul obligatoriu al deciziilor adoptate de Comitet lezează independența Băncii Naționale a Moldovei care este organul principal de monitorizare și supraveghere a sistemului bancar. 
• Suprapunerea atribuțiilor Comitetului cu cele ale BNM ar putea crea ambiguități regulatorii și, în final, ar putea afecta negativ activitatea instituțiilor financiare. 
• Drept rezultat al expunerii politice a Comitetului și al suprapunerii atribuțiilor cu banca centrală, va fi afectată atractivitatea investițională a sectorului financiar. 
• Posibilitatea salvării instituțiilor financiare din faliment din contul Fondului de rezervă a Guvernului creează hazarduri morale în rândul băncilor comerciale și altor instituții din sistemul financiar. 
• La rândul său, aceasta creează premise pentru utilizarea irațională a banilor publici.

Pentru mai multe detalii, vă invităm să contactați autorul studiului, Adrian Lupușor (Director executiv Centrul Analitic Independent EXPERT-GRUP, și coordonator al Grupul de Lucru Economie, Finanțe și Mediu Antreprenorial din cadrul CNP) la This e-mail address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it , +373-22-929-994.